În fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetăţeni sunt invitaţi să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evenimente prin care cunosc patrimoniul cultural din întreaga Europă cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. Din anul 1992 şi în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor ocazia să descopere nu numai monumente istorice, dar și patrimoniul cultural mai puţin cunoscut care, în mod obişnuit, nu sunt accesibile publicului larg.
În anul 2024, Consiliul Europei a ales tema Routes, Networks and Connections (Rute, contacte și conexiuni). Data de desfăşurare a evenimentelor ediţiei a XXXII-a în România: sâmbătă - 21 septembrie 2024. Stabilirea acestei date corespunde celei de a doua săptămâni a noului an şcolar ceea ce va facilita participarea tinerilor, în mod organizat, la evenimentele ZEP.
Instituțiile de cultură care au sediul în clădiri, ansambluri, situri înscrise în patrimoniul cultural, din oraşe ori din mediu rural, sunt invitate să organizeze evenimente de prezentare a instituţiilor lor, a patrimoniului mobil/imobil/imaterial prin intermediul vizitelor, expozițiilor și activităților tematice, sau al altor modalităţi atractive de transmitere a cunoştinţelor despre patrimoniul construit, patrimoniul mobil şi desigur patrimoniul imaterial din zona respectivă şi din celelalte zone ale ţări dar şi din alte zone ale Europei. Se pot iniția trasee ghidate pe tematici specifice patrimoniului urban sau rural (ex: stil Brâncovenesc, Neoromânesc, Art Nouveau, seria conacelor, culelor, caselor memoriale, monumentelor de for public ș.a.). Cele expuse constituie doar sugestii nelimitative pentru organizarea unor evenimente în cadrul ZEP, urmând ca organizatorii acestora să le confere specificitate și să reflecte tema ediției a XXXII-a, în România. Mai multe sugestii în ghidul de pe pagina oficială European Heritage Days.
Din iunie 2019 sunt certificate 38 de Rute Culturale ale Consiliului Europei, care acoperă diverse teme ale memoriei, istoriei și patrimoniului european, contribuind în același timp la diversitatea Europei de astăzi.
Programul Rute Culturale lansat de Consiliul Europei în 1987 demonstrează, printr-o călătorie în spațiu și timp, modul în care patrimoniul din diferite țări ale Europei contribuie la un patrimoniu cultural comun. Rutele Culturale ilustrează practic valorile fundamentale ale Consiliului Europei și acționează drept canale pentru dialogul intercultural și promovează o mai bună cunoaștere și înțelegere a identității culturale europene. Rutele Culturale conservă și consolidează patrimoniul natural și cultural al Europei ca factor de îmbunătățire a mediului de viață și ca o sursă de dezvoltare culturală, socială și economică, inclusiv, promovează turismul cultural ca formă de dezvoltare durabilă.
În cadrul Acordului Parțial Extins (EPA) privind Rutele Culturale, înființat în 2010, se decide strategia programului și se acordă certificarea «Rută Culturală a Consiliului Europei». Acest acord este deschis statelor membre și statelor nemembre ale Consiliului Europei are scopul de a acorda sprijin politic inițiativelor naționale, regionale și locale pentru promovarea culturii și a turismului. În prezent, EPA cuprinde 33 de State Membre - din 2013 și România- și 3 state cu statut de observator. De asemenea programele comune ale Consiliului Europei și Uniunii Europene susțin cooperarea dintre Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale și Comisia Europeană .
În cadrul programului, Institutul European pentru Rute Culturale (EICR) oferă consultanță pentru Rutele Culturale deja certificate, oferă asistență pentru proiecte noi, organizează activități de formare și asigurare a vizibilității pentru administratorii de rute și coordonează o rețea universitară. Sediul EICR se află în centrul cultural Abația Neumünster din Luxemburg, în baza unui acord încheiat între Consiliul Europei și Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg.
Formulate în deceniul opt, printr-o demonstraţie extinsă de către o personalitate a culturii, academicianul Răzvan Theodorescu (1939-2023 ) teza coridoarelor culturale, a pornit de la analiza caracterului internaţional al extremităţilor Dunării de Jos, unde, alături de români, au convieţuit bulgari şi maghiari, sârbi şi greci, italieni, tătari şi turci. Identificând asemenea coridoare pe care au circulat, mai ales dinspre sud spre nord, idei, bunuri culturale, forme de artă, meşteri şi cărturari, au fost evidențiate moduri de constituire, din preistorie încă, asemenea nuclee culturale, în ţinuturile răsăritene ale continentului nostru.
Ulterior UNESCO, a luat în considerare aceste ipoteze într‑un proiect cu caracter internaţional ce ilustra şi faptul că asemenea coridoare erau cele care explicau unitatea unui vast şi divers spaţiu geografic şi istoric, multicultural, multiconfesional şi multireligios între Orientul asiatic şi Occidentul european.
Aceste considerente au constituit temeiul formulării temei „Coridoare culturale, trasee europene ale obiectivelor de patrimoniu” pentru organizarea și desfășurarea evenimentelor ediţiei ZEP, prin care să se reflecte semnificațiile anului 2024 pentru România în contextul cultural European.
Tema oferă posibilitatea iniţierii organizării unui evantai de evenimente culturale ce vor avea în centru patrimoniul construit, aflat în proprietate publică sau privată, în care se va permite accesul (fizic sau virtual), prin intermediul vizitelor, expozițiilor, al traseelor ghidate tematice în mediul urban sau rural sau al activităților tematice.