*)   Grupa valorică A - monumente de importanță națională
**) Grupa valorică B - monumente de importanță locală
***) Situația la nivelul anului 2020


Patrimoniul cultural imobil (construit și arheologic) este de interes public, iar protejarea corespunzătoare a acestei resurse este posibilă doar într-un cadru legislativ care să permită cooperarea eficientă a instituțiilor, autorităților, organismelor non-profit, persoanelor fizice și juridice.

Patrimoniul cultural, indiferent de nivelul de clasificare, este o moștenire care privește întreaga societate, indiferent de zona de proveniență a bunurilor care îl formează sau de valoarea acestora.

Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea, în calitatea sa de serviciu deconcentrat al Ministerului Culturii, asigură respectarea principiilor care definesc protejarea patrimoniului cultural, transpuse în legislația în vigoare, cu accent pe activitățile de monitorizare (control și sacționare) și de evidență (identificare, inventariere și clasare).

Monitorizarea este asigurată prin verificarea stării de conservare a monumentelor istorice și dispunerea de măsuri în scopul protejării acestora, analiza și avizarea intervențiilor propuse asupra monumentelor istorice și în zona de protecție a acestora, verificarea șantierelor care au ca obiect monumente istorice, verificarea șantierelor arheologice, consultanța acordată proprietarilor și utilizatorilor de bunuri de patrimoniu, sesizarea organelor de cercetare penală sau constatarea și sancționarea contravențiilor la regimul de protejare a monumentelor istorice sau a patrimoniului arheologic.

Evidența monumentelor istorice se transpune în activități de identificare a construcțiilor și terenurilor susceptibile de a dobândi calitatea de monument istoric, inventarierea monumentelor istorice (întocmirea obligațiilor privind folosința monumentului istoric, întocmirea fișelor de inventariere, centralizarea tuturor informațiilor identificate referitoare la istoricul, posesia și localizarea bunurilor de patrimoniu construit sau arheologic, declanșarea procedurii de clasare și asigurarea întocmirii documentației necesare dobândirii calității de monument istoric).

Situația analitică și sintetică a patrimoniului construit și arheologic din județul Vrancea

În ceea ce privește patrimoniul cultural imobil din județul Vrancea, sunt înscrise în ediția 2015 a Listei Monumentelor Istorice (LMI) un număr de 427 de obiective - monumente de arhitectură, situri arheologice, ansambluri de arhitectură și arheologice, de for public și memoriale. La acestea se adaugă ”Monumentul funerar maior Gheorghe Pastia” din Cimitirul Sudic-Focșani, cod VN-IV-M-B-21172, clasat în anul 2019 prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 3028/09.10.2019.

În județul Vrancea sunt clasate 102 lăcașuri de cult, 145 de ansambluri și situri arheologice, 181 de obiective sunt monumente și ansambluri de arhitectură (altele decât lăcașurile de cult), monumente de for public și memoriale sau funerare.

În ceea ce privește importanța acestor monumente în cadrul patrimoniului cultural național, în județului Vrancea există un număr de 337 de monumente din grupa valorică B, de importanță locală, și 91 de monumente din grupa valorică A, de importanță națională.

I. Clasificarea pe categorii în funcție de natura monumentului istoric:
Monumente de arheologie (Categoria I) – 145 de obiective
Monumente de arhitectură (Categoria II) – 196 de obiective
Monumente de for public (Categoria III) – 17 obiective
Monumente memorial-funerare (Categoria IV) – 70 de obiective

II. Destinația monumentelor istorice:
Locuințe – 26
Sedii societăți comerciale – 3
Restaurante – 5
Neutilizate/abandonate – 18

În Focșani, Dumbrăveni, Vidra, Câmpuri, Mărășești, Vânători, Soveja și Răcoasa, Muzeul Vrancei administrează nu mai puțin de 12 clădiri monument istoric:
1. Casa baron Capri de pe str. Republicii nr. 8, Focșani - sediul administrativ al Muzeului Vrancei
2. Casa Tatovici de pe str. Cuza Vodă nr. 35, Focșani - Secția de Științe ale Naturii
3. Casa Alaci de pe bd. Gării nr. 1, Focșani - Secția de Istorie și Arheologie
4. Pichetul de Graniţă nr. 45 şi Vama Veche de pe str. Cuza Vodă nr. 21, Focșani - Muzeul Unirii
5. Mausoleul eroilor de pe bd. București, Focșani, în curtea căruia se găsește un alt monument istoric - Monumentul Eroilor Regimentului 11 Artilerie, mutat din curtea fostei întreprinderi Mopaf.
6. Rezervaţia de arhitectură şi tehnică populară din Crângul Petreşti, Vânători
7. Muzeul memorial Alexandru Vlahuță din Dragosloveni, Dumbrăveni
8. Muzeul memorial Moș Ion Roată din comuna Câmpuri
9. Mausoleul Eroilor din Dragosloveni, Soveja
10. Mausoleul Eroilor de la Mărășești
11. Mausoleul Eroilor din Mărăști, Răcoasa, în curtea căruia se găsește un alt monument istoric - Bustul generalului Alexandru Averescu
12. Școala din comuna Vidra - Muzeul Țării Vrancei

O serie de instituții și autorități publice din județul Vrancea își desfășoară activitatea în 13 monumente istorice:
1. Casa dr. Saideman de pe str. Nicoale Titulescu nr. 1, Focșani - Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea
2. Vechiul sediu al Primăriei Adjud de pe str. Vasile Alecsandri nr. 7
3. Inspectoratul de Jandarmi Județean Vrancea în imobilul de pe str. Republicii nr. 14
4. Casa Stănescu de pe str. Cuza Vodă nr. 43, Focșani - Direcția de Asistență Socială Focșani și Poliția Locală Focșani
5. Fostul sediu al Băncii Naționale de pe str. Mihail Kogălniceanu nr. 1, Focșani - Camera de Conturi Vrancea
6. Casa dr. Blum de pe str. Mihail Kogălniceanu nr. 13, Focșani - Secția de împrumut a Bibliotecii Județene ”Duiliu Zamfirescu” Vrancea
7. Secția pentru copii a Bibliotecii Județene ”Duiliu Zamfirescu” Vrancea în imobilul de pe str. Nicolae Titulescu nr. 12, Focșani
8. Sala de lectură a Bibliotecii Județene ”Duiliu Zamfirescu” Vrancea în imobilul de pe str. maior Gheorghe Sava nr. 4B, Focșani
9. Clădirea fostei Prefecturi Putna de pe str. Republicii nr. 71, Focșani - Universitățile din Iași și București
10. Teatrul Municipal ”Maior Gheorghe Pastia” de pe str. Republicii nr. 73, Focșani
11. Ateneul Popular ”Maior Gheorghe Pastia” din Piața Unirii, Focșani
12. Primăria Odobești de pe str. Libertății nr. 113
13. Grădinița nr. 23 în imobilul de pe str. Nicolae Bălcescu nr. 22, Focșani

În Focșani, Colegiul Național "Alexandru Ioan Cuza" își desfășoară activitatea în două clădiri monument istoric: corpul A de pe str. Cuza Vodă nr. 47 și ”Școala Rarincescu” de pe str. Cuza Vodă nr. 46, în curtea căruia se găsește un alt monument istoric - Bustul pedagogului Gheorghe Rarincescu. Colegiul Național ”Unirea” își desfășoară activitatea în cele două corpuri monument istoric situate pe str. Cezar Bolliac nr. 15 - corpul A şi ”Casa Directorului” (corpul B). În corpul principal al Colegiului se găsește un alt monument istoric - Placa comemorativă a ”Societății Studenţilor Putneni”.

Monumentele memorial-funerare reprezentative din județul Vrancea sunt cele 9 cimitire (4 cimitire evreiești în Focșani, Odobești și Panciu și 5 cimitire ale eroilor Războiului de Independență și Primului Război Mondial în Focșani, Țifești, Bordești și Soveja) și cele 59 de obeliscuri, plăci memoriale și troițe ridicate în amintirea eroilor căzuți în lupte.

Dintre cele 102 de monumente istorice lăcașuri de cult, 101 aparțin cultului ortodox și unul celui evanghelic. Dintre cele 101 lăcașuri de cult ortodoxe, 79 sunt biserici din zid și 23 sunt biserici din lemn.

III. Starea de conservare a monumentelor istorice:
Stare foarte bună de conservare – 24 de obiective
Stare bună de conservare – 132 de obiective
Stare rea de conservare – 126 de obiective

IV. Tipul de proprietate asupra monumentelor istorice:
115 de obiective în proprietate publică
167 de obiective în proprietate privată

V. Modul de utilizare a terenurilor din incinta siturilor arheologice:
61 de situri sunt terenuri agricole în extravilan
5 situri sunt terenuri agricole în intravilan
7 situri au destinația de pășune
9 situri sunt păduri
63 de situri au alte destinații

VI. Siturile arheologice - grupe valorice:
Situri arheologice de valoare națională (grupa valorică A) – 32
Situri arheologice de valoare locală (grupa valorică B) – 113

X. Repartiția teritorială a monumentelor istorice:
127 de obiective sunt în municipiul Focșani
300 de obiective sunt în municipiul Adjud, în orașe și comune


Dificultățile întâmpinate în activitatea de protejare a Patrimoniului cultural

Protejarea patrimoniului cultural construit ridică o serie de probleme care depășesc atribuțiile Direcției Județene pentru Cultură Vrancea, dintre care exemplificăm:

Patrimoniul construit

Nu există un cadru legislativ coerent care să prevină degradarea monumentelor istorice și să sprijine proprietarii de bună-credință care nu au la dispoziție mijloacele financiare necesare, nici măcar pentru realizarea unei minime documentații de efectuare a reparațiilor curente la un monument istoric. În același timp, costurile și termenele de realizare a documentațiilor pentru intervenții asupra monumentelor istorice sunt restrictive pentru cei mai mulți dintre proprietari, persoane private.

În cazul intervențiilor neavizate, sancțiunea amenzii nu determină revenirea la situația inițială, demolarea lucrărilor neavizate nu se poate obține decât în urma unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, soluție incertă și de durată.

Procedura de intrare în legalitate pentru intervențiile neavizate la monumente istorice și în zona acestora de protecție nu este reglementată unitar: autoritățile locale inițiază intrarea în legalitate și solicită avizele prevăzute de Legea 422/2001, dar comisia națională/comisiile zonale nu sunt de acord, de cele mai multe ori, cu avizarea unor intervenții deja realizate.

Potrivit Legii nr. 422/2001 (art. 24, alin. 3), agentul constatator are dreptul să dispună intrarea în legalitate, după caz: ”În condițiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecție abilitat are dreptul să întrerupă lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancțiuni și, după caz, să dispună revenirea la situația inițială și să sesizeze organele de cercetare penală.”

În cazul proprietarilor persoane fizice care refuză sau evită întâlnirea cu agenții constatatori, fără informațiile transmise de către instituțiile competente, lipsa codului numeric personal atrage nulitatea din oficiu a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Cu atât mai mult, odată cu intrarea în vigoare a noilor prevederi legislative, instituții precum unitățile de poliție nu comunică date cu caracter personal.

În ceea ce privește persoanele juridice, registrul comerțului comunică doar informațiile cuprinse în certificatul constatator. Dacă adresa sediului social al persoanei juridice nu este completă, nu pot fi transmise comunicări scrise către aceasta (nu poate fi solicitată asigurarea accesului pentru verificarea stării de conservare a monumentului istoric, nu poate fi transmis procesul-verbal de constatare/contravenție etc.).

O altă formă a nerespectării de către proprietari a obligațiilor de protejare este abandonul monumentelor istorice. Lipsa cadrului legal pentru prevenirea/sancționarea degradării prin neglijarea/abandonarea de către proprietari a monumentelor istorice, în special a celor cu proprietari rezidenți/cetățeni ai altor țări, din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

Practic, proprietarul nu depune nici un efort în vederea asigurării pazei și conservării monumentului istoric, acesta deteriorându-se în timp, ajungând, în unele cazuri, adăpost pentru oameni ai străzii și/sau ținta distrugerii (spargerea geamurilor, distrugerea tâmplăriei, a încuietorilor etc.).

Distrugerea sau deteriorarea monumentelor istorice nu este limitată, din păcate, doar la imobilele abandonate. Se constată deteriorarea voită a clădirilor istorice prin aplicarea însemnelor tip graffiti: Tribunalul Județean și Bustul lui Nicolae Filipescu de pe str. Cuza-Vodă, Mausoleul Eroilor din Focșani.

Patrimoniul arheologic

Patrimoniul arheologic este elementul care definește vechimea şi originalitatea tradițiilor fiecărei comunități umane. Creația bunurilor culturale a fost și este cartea de vizită a fiecărei societăți umane, un loc al memoriei şi al istoriei, cu tradiții culturale acumulate de-a lungul deceniilor, secolelor sau mileniilor.

În activitatea de protejare a patrimoniului arheologic, considerăm că principala problemă o reprezintă cadrul legislativ incomplet și neclar privind utilizarea detectoarelor de metale, definirea și diferențierea descoperirilor arheologice intenționate și întâmplătoare, definite potrivit prevederilor art. 2, alin. 1, lit. f, g și k din OG nr. 43/2000:
”f) prin descoperire arheologică se înțelege evidențierea, prin intermediul săpăturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor și urmelor manifestărilor umane, care constituie mărturii ale epocilor și civilizațiilor dispărute;”
”g) prin descoperire arheologică întâmplătoare se înțelege evidențierea de bunuri de patrimoniu arheologic ca urmare a acțiunii factorilor naturali sau a acțiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată;”
”k) prin zonă cu potențial arheologic evidențiat întâmplător se înțelege terenul în care existenta bunurilor de patrimoniu arheologic s-a evidențiat, în mod neprevăzut, ca urmare a:
1. acțiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată, cum ar fi: lucrări de construcții, lucrări de prospecțiuni geologice, inclusiv teledetecție, lucrări agricole, precum și alte tipuri de lucrări și cercetări efectuate subteran sau subacvatic;
2. acțiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seisme, alunecări de teren, inundații, eroziunea solului și altele, și în cazul cărora este necesară o cercetare arheologică în vederea înregistrării și valorificării științifice a acestora.”

Considerăm că descoperirile făcute în urma utilizării detectoarelor de metale trebuie reglementate drept intenționate, neputând fi considerate întâmplătoare întrucât utilizarea detectorului se face cu un scop precis, acela de a descoperi, de multe ori, patrimoniu arheologic valoros.

O altă problemă cauzată de neclaritatea definirii și diferențierii descoperirilor arheologice intenționate și întâmplătoare este aceea a recompensei financiare pentru bunurile descoperite întâmplător pe terenurile aflate în proprietate publică.

Potrivit Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, ”(4) Autorii descoperirilor întâmplătoare, care au predat, în condiţiile prevăzute la alin. (1), bunurile descoperite, au dreptul la o recompensă bănească de 30% din valoarea bunului, calculată în momentul acordării recompensei, iar, în cazul unor descoperiri arheologice de valoare excepţională, se poate acorda şi o bonificaţie suplimentară de până la 15% din valoarea bunului.” (art. 49, alin. 4).

Bunurile descoperite întâmplător pentru care se poate solicita această recompensă sunt definite la art. 46, alin. 1 din Legea nr. 182/2000: ”(1) Bunurile arheologice, epigrafice, numismatice, paleontologice sau geolitice, descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic ori geologic sau în cadrul unor cercetări arheologice de salvare ori având caracter preventiv, precum şi cele descoperite întâmplător prin lucrări de orice natură, efectuate în locuri care fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, conform art. 136 alin. (3) din Constituţia României, republicată, intră în proprietate publică, potrivit dispoziţiilor legale.”.

În acest context, considerăm că descoperitorul bunurilor printr-un mijloc de teledetecție, în alt scop decât cercetarea arheologică autorizată, nu poate avea dreptul să solicite recompensa, descoperirea nefiind una întâmplătoare, ci intenționată, aspecte, însă, insuficient reglementate în legislația actuală.

Semnalăm faptul că, potrivit cadrului legal actual, direcțiile pentru cultură nu pot verifica activitatea posesorilor de detectoare de metale:
- Din cauza prevederilor privind protecția datelor personale, inspectoratele de poliție nu comunică adresele posesorilor de detectoare pentru ca direcțiile pentru cultură să desfășoare campanii de informare și conștientizare;
- Posesorii de detectoare nu au obligația unei informări prealabile a direcțiilor pentru cultură cu privire la locurile utilizării detectoarelor;
- Direcțiile pentru cultură pot sancționa intervențiile în siturile arheologice, dar nu pot verifica realitatea declarațiilor posesorilor de detectoare cu privire la locul descoperirii.

Având în vedere importanța istorică, spirituală, materială a patrimoniului descoperit prin utilizarea detectoarelor de metale, considerăm că modificarea și completarea cadrului legislativ în sensul verificării/controlului modului de utilizare a detectoarelor nu aduce atingere drepturilor persoanelor private, având în vedere că posesorii de detectoare intră în categoria persoanelor fizice autorizate în urma procedurii specifice. Chiar scopul folosirii detectoarelor este unul economic: cei mai mulți dintre posesorii de detectoare urmăresc obținerea profitului, fie prin recompensă, fie prin comercializarea bunurilor.

Considerăm că prin instituirea unor obligații legale posesorilor de detectoare de a încheia contracte cu arheologii autorizați, sub controlul și monitorizarea direcțiilor pentru cultură, cu obligația de a anunța în prealabil utilizarea detectorului într-o anumită zonă, pot fi prevenite intervențiile neautorizate în siturile arheologice și salvarea de la distrugere/dispariție a patrimoniului arheologic nedescoperit. O procedură asemănătoare este instituită în prezent pentru exploatările de agregate minerale din albiile râurilor, unde efectuarea supravegherii arheologice este impusă chiar și în situațiile în care exploatarea se face în afara zonei de protecție a siturilor arheologice.

Actul normativ de protejare a patrimoniului arheologic, respectiv OG nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, impune obligații și dispune sancțiuni doar în ceea ce privește deținerea, accesul și utilizarea detectoarelor de metale în siturile arheologice, astfel:
”(10) Persoanele fizice și juridice care dețin și/sau comercializează detectoare de metale sunt obligate să obțină în prealabil autorizația inspectoratului de politie al județului respectiv, a Direcției Generale de Politie a Municipiului București, în a căror rază teritoriala își au domiciliul sau, după caz, sediul, și să se înregistreze la aceste autorități.” (art. 5, alin. 10);
”(13) Accesul cu detectoare de metal și utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar și în toate zonele cu patrimoniu arheologic reperat sunt permise numai pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii și Cultelor.” (art. 5, alin. 13);
”Accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizarea prealabilă prevăzută la art. 5 alin. (13), constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.” (art. 26);
”(1) Vânzarea sau oferirea spre vânzare a detectoarelor de metale fără autorizația prevăzută la art. 5 alin. (10) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Detectoarele oferite spre vânzare în condițiile alin. (1) se confiscă.” (art. 27, alin. 1 și 2);
”g) deținerea de detectoare de metale, fără autorizația prevăzută la art. 5 alin. (10), cu amendă de la 25.000 lei la 75.000 lei și confiscarea detectoarelor;
h) deținerea de detectoare de metale, fără avizul prevăzut la art. 5 alin. (12), cu amendă de la 25.000 lei la 75.000 lei și confiscarea detectoarelor;” (art. 28, alin. 1, lit. g și h).

Timbrul monumentelor istorice și contribuțiile la Fondul Cultural Național

În temeiul Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și al HG nr. 1502/2007 de aprobare a Normelor metodologice privind cuantumul timbrului monumentelor istorice și modalitățile de percepere, încasare, virare, utilizare și evidențiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia, Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea are ca atribuție controlul respectării obligației de plată a timbrului monumentelor istorice. Conform art. 17, alin. 1 din H.G. 1502/2007, activitatea de control a respectării obligațiilor de plată vizează următoarele obiective:
- Verificarea legalității modului de calcul al contravalorii timbrului monumentelor istorice;
- Virarea integrală și la termen a sumelor datorate;
- Corelarea între sumele vărsate și cele datorate;
- Verificarea legalității modului de calcul al penalităților datorate pentru întârziere la virarea contravalorii timbrului monumentelor istorice;
- Utilizarea sumelor provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice în conformitate cu art. 12 din HG 1507/2007.

Prevederile legale sus-menționate impun ca direcțiile județene pentru cultură să desfășoare periodic acțiuni de control și să raporteze lunar rezultatele controlului desfășurat, sub aspectul numărului de operatori economici supuși controlului, al diferențelor constatate la calcularea și virarea sumelor datorate, al majorărilor de întârziere calculate, precum și al amenzilor aplicate în baza art. 55, alin. 1, lit. c din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Așadar, controlul obligației privind timbrul monumentelor istorice presupune o activitate de verificare a registrelor/actelor contabile efectuate de plătitorul timbrului monumentelor istorice sub aspectul corectitudinii sumelor datorate cu titlu de contravaloare a timbrului monumentelor istorice și/sau contravalorii penalităților de întârziere, precum și corelarea sumelor datorate cu cele virate.

Având în vedere că art. 57, alin.1 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice stipulează că inspectorii Ministerului Finanțelor Publice pot constata contravenții și aplica sancțiuni pe linia protejării monumentelor istorice, iar art. 55, alin. 1, lit. c din Legea 422/2001 califică drept contravenție nevirarea cuantumului timbrului monumentelor istorice, considerăm oportună realizarea unui protocol de colaborare între Ministerul Culturii și Ministerul Finanțelor Publice în temeiul căruia serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii să efectueze controalele pe linia obligațiilor de plată a timbrului monumentelor istorice împreună cu personalul din cadrul structurilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în baza unui plan comun de control la agenții economici cu obligații de plată a Timbrului Monumentelor Istorice.

Măsuri necesare protejării corespunzătoare a Patrimoniului cultural din județul Vrancea

În scopul protejării și promovării patrimoniului cultural național, considerăm necesare următoarele măsuri:
- Promovarea și aprobarea de către Colegiul Prefectural, cu sprijinul Instituției Prefectului, a ”Planului de măsuri pentru protejarea interinstituțională a Patrimoniului cultural național din județul Vrancea” în scopul îmbunătățirii contextului juridic și administrativ în care se desfășoară în prezent activitatea de protejare a patrimoniului
- Colaborarea interinstituțională în domeniul protejării monumentelor istorice este reglementată prin Legea nr. 422/2001, după cum urmează:
”Autoritățile administrației publice centrale de specialitate, instituțiile de specialitate subordonate acestora și autoritățile administrației publice locale colaborează și răspund, după caz, de activitatea de protejare a monumentelor istorice.” (art. 7, alin. 3).
”Autoritățile administrației publice centrale de specialitate și instituțiile din subordinea acestora, precum și autoritățile administrației publice locale cooperează cu proprietarii monumentelor istorice, persoane fizice sau juridice, cu deținătorii și administratorii acestora, precum și cu instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale din domeniul protejării monumentelor istorice și îi sprijină în condițiile legii.” (art. 7, alin. 4).
”Pentru realizarea inventarierii monumentelor istorice, autoritățile și instituțiile publice competente comunică serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, la solicitarea acestora, date privind situația juridică a imobilelor.”
”(1) În vederea protejării monumentelor istorice și a respectării prevederilor legale în acest domeniu autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții:
a) cooperează cu organismele de specialitate și cu instituțiile publice cu responsabilități în domeniul protejării monumentelor istorice și asigură punerea în aplicare și respectarea deciziilor acestora;” (art. 45, alin. 1, lit. a).
- Colaborare cu Inspectoratul de Poliție al județului Vrancea, în vederea constatării îndeplinirii obligațiilor ce le revin proprietarilor/deținătorilor de bunuri culturale mobile clasate, persoane fizice sau juridice de drept privat, de a asigura cele mai bune condiții de păstrare, conservare și, după caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora, de a asigura securitatea acestor bunuri, de a permite accesul specialiștilor din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Vrancea în scopul constatării stării de conservare a acestor bunuri, obligații prevăzute de Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.
- Acțiuni de promovare și punere în valoare a patrimoniului cultural mobil, în vederea asigurării accesului la cultură și a transmiterii acestui patrimoniu generațiilor viitoare, conform art. 2, alin. (4), (5) din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vrancea, autorități ale administrației publice locale.
- Colaborarea în scopul verificării îndeplinirii obligațiilor de protejare de către proprietarii și administratorii monumentelor istorice (Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea, Poliția Locală a municipiului Focșani, Inspectoratul de Poliție al județului Vrancea, Inspectoratul Județean în Construcții Vrancea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vrancea, după caz): inspecții comune privind starea de conservare a bunurilor de patrimoniu, inspecții comune privind existența și conformitatea avizelor și autorizațiilor pentru intervențiile executate asupra monumentelor istorice și în zona de protecție a acestora etc;
- Colaborarea la nivel instituțional în scopul verificării îndeplinirii obligațiilor de plată a Timbrului Monumentelor Istorice și a contribuțiilor la Fondul Cultural Național (Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vrancea);
- Colaborarea la nivel instituțional pentru implementarea de campanii de conștientizare și informare prin întâlniri cu posesorii de detectoare de metale (Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea, Inspectoratul Județean de Poliție Vrancea, Muzeul Vrancei)
- Colaborarea la nivel instituțional în scopul susținerii unor propuneri instituționale comune de modificare a legislației din domeniul protejării patrimoniului;
- Colaborarea la nivel instituțional în scopul susținerii demersurilor Direcției Județene pentru Cultură Vrancea către autoritățile publice locale de implementare a măsurilor de aplicare a supraimpozitării prevăzută de Codul fiscal pentru clădirile monument istoric din intravilan aflate în stare de degradare/părăsite;
- Colaborarea la nivel instituțional în scopul includerii monumentelor istorice în itinerarele de patrulare a dispozitivelor de siguranță publică;
- Colaborarea la nivel instituțional în scopul susținerii juridice a acțiunilor în instanță în situația în care contravenientul nu respectă decizia agentului constatator de a readuce imobilul în situația anterioară, în cazul intervențiilor fără avizul prevăzut de Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.