Meniu

Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) lansează un nou apel de proiecte în cadrul Investiției 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Componenta 11 – Turism și cultură din Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Ca urmare a desfășurării procesului de contractare a proiectelor depuse în cadrul apelurilor de proiecte nr. 1 și nr. 2 pentru modernizarea/reabilitarea siturilor turistice din cadrul celor 12 rute culturale prevăzute a fi finanțate prin Investiția I.1, Componenta C11 - PNRR, s-a constatat necesitatea deschiderii unui nou apel, în vederea atingerii integrale a țintelor asumate prin PNRR. Valorile prezentate pentru reabilitarea obiectivelor reprezintă valoarea maximă ce poate fi acordată.

1. Alocare financiară aferentă Rutei bisericilor de lemn - reabilitarea a 5 biserici de lemn și a infrastructurii specifice în toate regiunile României - 2,50 mil euro fără TVA (0,5 mil euro/biserică).
2. Alocare financiară aferentă Rutei mănăstirilor din zona Moldovei - Reabilitarea a 2 mănăstiri și a infrastructurii specifice - 5,50 mil euro fără TVA (2,75 mil euro/mănăstire).
3. Alocare financiară aferentă Rutei satelor cu arhitectură tradițională - Reabilitarea a 56 de case tradiționale din toată România și a infrastructurii specifice –3,36 mil. euro fără TVA (60.000 euro /obiectiv x 56). Obiectivele ce se vor restaura vor face parte din cele 7 sate/comune tradiționale evaluate.

Propunerea de obiectiv și anexele aferente (fișiere semnate și fișiere editabile) se vor transmite Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Câmpul emailului, destinat subiectului va fi completat cu: “Propunere obiectiv/sit – denumirea entității care transmite propunerea”. Se va acorda o atenție deosebită, astfel încât totalul documentelor atașate să nu fie mai mare de 20 Mb.

Propunerile vor fi primite începând cu data de 12 decembrie 2022, până la data de 30 decembrie 2022, ora 24:00.

Metodologia aferentă procedurii de selecție pentru identificarea obiectivelor celor 12 rute culturale împreună cu celelalte documente aferente apelului sunt disponibile la adresa de internet: https://mfe.gov.ro/pnrr-ordinul-privind-aprobarea-metodologiei-de-evaluare-a-obiectivelor-in-vederea-includerii-in-cele-12-rute-turistice-culturale-si-in-vederea-promovarii-restaurarii-acestora-relansare/.

Meniu

Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) deschide apelul de proiecte în cadrul sesiunii de finanțare 1/2023 și apelul de programe multianuale, sesiunea 2023-2024.
Bugetul de 22 milioane de lei prevazut de Consiliul AFCN pentru proiecte culturale este distribuit pe 12 arii tematice: Arte vizuale, Teatru, Muzică, Dans, Artă digitală și noile medii, Intervenție culturală, Rezidențe de creație, Educație prin cultură, Promovarea culturii scrise, Patrimoniu cultural material, Patrimoniu cultural imaterial, Proiecte cu caracter repetitiv.
Apelul pentru programe multianuale are alocat un buget de 3 milioane de lei și este destinat programelor derulate până la finalul anului 2024.

În cadrul acestei sesiuni de finanțare membrii Consiliului au horărât creșterea plafoanelor de finanțare, în funcție de arie, ținând cont de creșterea generală a prețurilor.
Un operator cultural poate înscrie maximum 2 (două) oferte culturale pe sesiune dintre care un singur program multianual, cu condiția să nu aibă în derulare un program multianual.
Se menține condiția de eligibilitate ca ofertele culturale depuse să nu fie co-finanțate din alte fonduri publice care aplică scheme de minimis.
Perioada de înscriere a proiectelor culturale pe platforma online începe pe 1 septembrie și se încheie pe 30 septembrie 2022, ora 24:00 dar AFCN va asigura asistența tehnică până la ora 17:00.

NOUTĂȚI!

Începând cu acest apel de proiecte platforma AFCN a fost instalată la o nouă adresă (www.afcn-proiecte.ro) și actualizată. Toți solicitanții vor trebui să își creeze un nou cont de acces pentru a putea încărca cererea de finanțare. Semnalăm introducerea de limitări privind numărul de caractere pentru anumite câmpuri.
Ca urmare a actualizării Ordonanței Guvernului nr.51/1998, această sesiune mai aduce o serie de noutăți. Solicitanții de finanțări nerambursabile trebuie să țină cont la definirea bugetului de următoarele prevederi:

• O cheltuială eligibilă din cadrul proiectului nu poate fi finanţată din mai multe surse publice de finanţare;
• Sursele complementare de finanţare ale proiectului cultural pot proveni inclusiv din:

- realizarea de activităţi generatoare de venituri precum: vânzarea biletelor de intrare, perceperea unei taxe de participare, vânzarea cărţilor, publicaţiilor şi/sau a altor produse culturale etc.;

- contribuție în natură echivalentă activităţilor de voluntariat, cuantificabile prin raportare la valoarea salariului de bază minim brut garantat în plată pentru fiecare contract de voluntariat.

• Poate fi prevăzută o sumă forfetară de 5% pentru cheltuieli indirecte eligibile cum sunt: chirii pentru spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea beneficiarul, consumabile, costuri pentru comunicaţii, cheltuieli cu energia electrică etc.
• Taxa pe valoarea adăugată şi orice alte taxe sunt cheltuieli neeligibile din finanțarea solicitată de la AFCN. Prin urmare sumele solicitate în buget de la AFCN vor fi înscrise fără TVA.

Întrucât solicitantul are obligaţia de a menţiona în cererea de finanţare toate sursele publice de finanţare, existente sau solicitate la momentul depunerii acesteia, a fost actualizată declarația pe proprie răspundere, informațiile găsind corespondență în structura bugetului.
Semnalăm introducerea unei anexe, în care solicitantul are obligaţia de a enunța datele de identificare ale fiecărui proiect/program cultural, pentru care depune cerere de finanţare în cadrul unei sesiuni la AFCN, evidenţiind diferenţele specifice privind scopul, obiectivele, perioada de derulare ale fiecăruia.
Toate informațiile sunt detaliate în ghidul solicitantului și sunt disponibile online pe pagina www.afcn-proiecte.ro.

INVITAȚIE EVALUATORI

AFCN invită experții interesați să se implice în procesul de evaluare a proiectelor depuse în sesiunea I/2023 și să-și înscrie candidatura în aplicația online. Candidatura se depune individual, începând cu 1 septembrie a.c., prin completarea unui profil personal în aplicația online, accesibilă la www.afcn-experti.ro, urmată de selectarea butonului de înscriere la sesiunea curentă și selectarea a maximum două arii tematice de expertiză. Cei care au deja creat profilul trebuie să activeze opțiunea referitoare la sesiunea curentă. Informații privind procedura de înscriere sunt disponibile la https://www.afcn-proiecte.ro/media/Procedura%20inscriere%20evaluatori.pdf

Termenul limită pentru înscrierea ofertelor culturale și a candidaturii evaluatorilor este 30 septembrie 2022, ora 24:00.
Informații suplimentare la www.afcn-proiecte.ro, telefonic sau pe e-mail la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Meniu

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) intenţionează să acorde prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) noi finanţări nerambursabile pentru proiecte care au ca scop protejarea şi promovarea monumentelor istorice.
Subprogramul Proiectare este singurul subprogram pentru care vor fi acordate finanţări nerambursabile în cadrul sesiunii 2023, bugetul maxim alocat fiind de 3.000.000 lei.

Informaţiile detaliate privind documentaţia necesară întocmirii dosarului de finanţare conform Ghidului solicitantului, urmează a fi comunicate public pe site-ul INP în data de 15.09.2022.

Subprogramul proiectare - elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice (TMI I / 2023)

La această categorie se vor primi propuneri pentru:

• proiecte de anvergură şi complexitate redusă, elaborate pentru toate fazele de proiectare (DALI, DTAC, PT şi DE);
• proiecte complexe, elaborate la faza DALI, inclusiv studii şi cercetări;
• proiecte pentru care există DALI avizat şi se elaborează fazele de proiectare DTAC, PT şi DE;
• proiecte fază unică (PFU) pentru componente artistice.

Suma maximă care poate fi solicitată pentru finanţarea unui proiect în cadrul subprogramului de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice pentru intervenţii asupra monumentelor istorice este de 250.000 lei.
Vă invităm să consultaţi în mod repetat site-ul INP, informaţiile privind apelul fiind actualizate periodic.
Contact:
e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
tel: 021.336.60.73, interior 114

Meniu

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează în consultare publică ghidurile specifice pentru două apeluri de proiecte, aferente „Investiției 1: Promovarea celor 12 rute turistice/culturale”, respectiv „Investiției 2: Modernizarea/crearea de muzee și memoriale”, din cadrul „Componentei 11: Turism și Cultură”, din Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Prin INVESTIȚIA 1: PROMOVAREA CELOR 12 RUTE TURISTICE/CULTURALE, cu o alocare de 460.149.383 lei (echivalentul a 93,475 mil. euro), se acordă sprijin financiar pentru modernizarea/ reabilitarea obiectivelor (siturilor) turistice cu impact național și internațional, identificate în zonele de destinație optimă.

INVESTIȚIA 2: MODERNIZAREA/CREAREA DE MUZEE ȘI MEMORIALE sprijină dezvoltarea turismului cultural prin modernizarea/crearea muzeelor și memorialelor dedicate opresiunii și conflictelor, având o alocare de 337.106.496 lei (68,48 mil. euro).

Informațiile complete se găsesc la: https://bit.ly/3G5XEcx

Meniu

Constituirea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (CNMI)
Ministrul Culturii invită organizaţiile neguvernamentale și profesioniștii din domeniul protejării patrimoniului cultural să formuleze propuneri în vederea constituirii Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a secțiunilor de specialitate ale acesteia și a comisiilor zonale ale monumentelor istorice, pentru mandatul 2022-2024.

Propunerile vor fi însoțite de CV-uri din care să rezulte activitatea în domeniu, care să conțină datele de contact și opţiunea privind comisia vizată. Se va transmite și o listă cu proiectele avizate/ studiile realizate / activitățile derulate în domeniul protejării patrimoniului cultural în ultimul an.

Comisia Naţională a Monumentelor Istorice este un organism științific de specialitate în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil format din 21 de membri, personalităţi, specialişti şi experţi atestaţi în domeniul protejării monumentelor istorice. O parte dintre membri sunt propuși de Ministerul Culturii, de Academia Română, de ministere cu atribuții în domenii conexe protejării patrimoniului cultural, iar un membru este propus de către organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice (art. 30-34 din Legea nr. 422/2001).

Propunerile de membri se pot referi la plenul CNMI, secțiunile CNMI (dedicate domeniilor evidența monumentelor istorice, arhitectură și inginerie, urbanism și zone protejate, componente artistice), comisiile zonale a monumentelor istorice (cu sedii la București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, lași, Satu Mare, Suceava, Ploiești, Sibiu, Buzău, Târgu Jiu, Timișoara și Pitești).

Membrii pot fi arhitecți, urbaniști, ingineri, istorici, arheologi, istorici de artă, restauratori componente artistice, peisagiști și alți profesioniști care activează în domeniul protejării patrimoniului cultural.

Este important ca autorii propunerilor să se asigure, înainte de transmiterea acestora, de faptul că persoanele propuse sunt disponibile să facă parte din respectiva comisie de specialitate și au luat cunoștință de prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2.173/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Propunerile pot fi transmise cel târziu la data de 10 iunie 2022 la adresa Ministerului Culturii din București, bd. Unirii nr. 22, Sectorul 3, 030833, în atenţia Direcției Patrimoniu Cultural, sau prin e-mail, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

---------

Constituirea Comisiei Naționale de Arheologie (CNA)
Ministrul Culturii lansează invitația de a formula propuneri, în vederea constituirii Comisiei Naționale de Arheologie, pentru mandatul 2022-2024. Propunerile vor fi însoțite de CV-uri din care să rezulte activitatea în domeniu.

În conformitate cu prevederile OG nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Comisia Naţională de Arheologie este formată din 21 de membri, specialiști în domeniu, care își desfășoară activitatea în institutele de profil arheologic, muzee, precum și în alte instituții, iar, potrivit art. 15 alin. (2):

„Membrii Comisiei Naționale de Arheologie au un mandat de 2 ani, care poate fi reînnoit consecutiv o singură dată, și sunt propuși conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii și patrimoniului național, de către:
a) Comisia Națională de Arheologie;
b) Academia Română, prin institutele sale de specialitate;
c) facultățile și institutele de cercetare de specialitate din domeniul învățământului;
d) Ministerul Culturii și Patrimoniului Național;
e) muzeele și asociațiile profesionale în domeniu, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii.”

Propunerile pot fi trimise cel târziu la data de 27 mai 2022, la sediul Ministerului Culturii din București, bd. Unirii nr. 22, Sectorul 3, 030833, în atenţia Direcției Patrimoniu Cultural, prin fax, la 021.223.31.57 sau prin email, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Meniu

Meniu

Astăzi, 30 martie 2022, 10 țări europene, printre care se află și România, au depus la UNESCO dosarul multinațional Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor pentru a fi înscris în Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Procesul de elaborare a dosarului de nominalizare a fost coordonat de Ministerul Culturii și Sportului din Spania, în colaborare cu instituțiile omoloage din Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg și România. Această nominalizare este extensia elementului Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor de-a lungul traseelor migratoare în zona mediteraneană și în Alpi, înscris în anul 2019 în Lista Reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității de către Austria, Grecia și Italia.

Depunerea dosarului este rezultatul unei strânse colaborări, începută în anul 2020, între experți în patrimoniu, profesioniști în domeniul zootehnic, comunitățile purtătoare ale elementului și asociații de păstori transhumanți din cele 10 țări, demonstrând, încă o dată, faptul că patrimoniul imaterial aduce împreună, de la nivel local până la nivel internațional, țări și comunități, inspirați de dorința comună de a promova și salvgarda transhumanța, elementul împărtășit de toți cei implicați.

Elaborarea dosarului la nivel național a fost realizată printr-o activitate susținută de cercetare, documentare și inventariere a elementului, coordonată de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organismul științific de specialitate din subordinea Ministerului Culturii. Grupul de lucru a fost format din membri ai Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, cercetători ai Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” și profesori ai Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Dosarul va fi evaluat de către Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial la cea de-a 18-a sesiune a sa din noiembrie/decembrie 2023.

Mai multe informații despre transhumanța carpatică: https://patrimoniu.ro/images/imaterial/Transhumanta/transhumanta-carpatica-parte-a-vietii-pastorale-traditionale.pdf.

Sursa - Ministerul Culturii

Meniu

Perioada de transmitere a propunerilor de obiective și anexelor pentru 12 rute turistice/culturale în vederea promovării/restaurării acestora, conform metodologiei stabilite de către Comitetului interministerial pentru Programul România Atractivă, a fost prelungită până la data de 20 martie 2022, ora 24:00.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat vineri metodologia aferentă procedurii de selecție pentru identificarea obiectivelor celor 12 rute culturale. Investiția presupune 2 tipuri de intervenții: promovarea a 300 de obiective turistice/culturale și restaurarea a 225 de obiective. Solicitanții eligibili au 14 zile la dispoziție pentru a transmite fișa obiectivului și documentele suport conform metodologiei.
Fiecare rută culturală are specificul ei, motiv pentru care potențialii solicitanți trebuie să acorde o atenție sporită atât metodologiei publicate, cât și informațiilor prezentate în cadrul Componentei 11. Turism și Cultură – Investiția 1.

„Fac un apel către toate autoritățile publice locale să aibă în vedere această investiție și să depună în termenul stabilit de metodologie documentele solicitate. Sunt pași ușor de parcurs, iar beneficiile ar putea fi foarte mari – promovarea localităților prin componenta turism și dezvoltarea de noi modele antreprenoriale în jurul obiectivelor care vor fi cuprinse în PNRR”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Metodologia a poate fi consultată aici: https://mfe.gov.ro/pnrr-apel-de-proiecte-pentru-investitii-in-turism-si-cultura/.

Componenta 11 Turism și Cultură poate fi consultată aici: https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/10/6490dca26adc981072e7c597cc551a0d.rar

Informații suplimentare:

Componenta 11. „Turism și cultură” din cadrul PNRR are ca obiectiv sporirea coeziunii sociale, economice și teritoriale și crearea de noi locuri de muncă, de a atrage investiții ce generează valoare adăugată stimulând dezvoltarea socială și culturală. Investiția nr.1 „Promovarea celor 12 rute turistice/culturale” din cadrul Componentei 11 presupune sprijin financiar în valoare de 103,5 mil. euro pentru promovarea a 12 rute și modernizarea /reabilitarea siturilor turistice cu impact național și internațional incluse în acestea, identificate în zonele considerate a fi destinații optime. Rutele aferente Investiției 1 vor avea 2 componente importante după cum urmează:

• Componenta de promovare prin intermediul digitalizării rutelor, semnalistică, aplicații pentru telefon;
• Componenta de restaurare, revitalizare, construire.

Cele 12 rute sunt:

• Ruta castelelor – 30 de obiective promovate, 5 castele restaurate;
• Ruta curiilor din Transilvania – 25 de obiective promovate, 5 curii restaurate;
• Ruta culelor – 15 obiective promovate, 5 cule restaurate;
• Traseul gastronomiei tradiționale românești – 30 de obiective promovate;
• Ruta bisericilor fortificate – 20 de obiective promovate;
• Ruta bisericilor de lemn – 30 de obiective promovate, 10 biserici restaurate;
• Ruta mănăstirilor din zona Moldovei – 30 de obiective promovate, 5 mănăstiri restaurate;
• Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României – 20 de obiective promovate, 5 obiective restaurate;
• Ruta castrelor romane – 20 de obiective promovate, 5 castre restaurate;
• Ruta cetăților – 30 de obiective promovate, 5 cetăți restaurate;
• Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – 30 de obiective promovate, 30 de obiective restaurate (gospodării);
• Ruta satelor cu arhitectură tradițională – 20 de obiective promovate, 150 de case tradiționale restaurate din cele 20 de sate cu arhitectură tradițională.

Meniu

Proiectul Bibliotecii Județene ”Duiliu Zamfirescu” Vrancea dedicat Anului colaboratorilor și partenerilor Bibliotecii în Vrancea

„Zile de neuitat din viața orașului sau satului meu”. Mărturii și amintiri despre locurile în care trăim

Ca urmare a succesului de care s-a bucurat Proiectul „Povestea străzii mele” lansat anul trecut – implicare comunitară, contribuții la istoria recentă a comunității, unitate tematică, finalitate editorială ș.a. –, Biblioteca Judeţeană ”Duiliu Zamfirescu” Vrancea, prin Secţia de „Carte veche şi colecţii speciale”, inițiază proiectul privind cunoașterea și promovarea istoriei și culturii locale, prin lansarea unei noi serii tematice „Zile de neuitat din viața orașului sau satului meu”: Mărturii și amintiri despre locurile în care trăim.

Sunt invitați să participe toți cei care vor și pot să aducă mărturii valoroase despre trecut, petrecute în comunitatea lor, despre:
• evenimente sociale, culturale, istorice, politice;
• întâmplări ale marilor familii vrâncene de altădată;
• întâmplări ale locurilor, școlii și bisericilor de altădată;
• obiceiuri ale satului vrâncean de demult ș.a.;
• obiceiuri și tradiții agricole ș.a.;
• contextul istoric, social, cultural, al evenimentului pe care urmează să-l povestiți;
• imagini privitoare la eveniment, după caz;
• amintiri inspirate de evenimentul prezentat, după caz.

Așadar, dragi utilizatori - de dorit și elevi îndrumați de profesori - dacă știți sau aflați (de la bunici, școală, biserică, de la bibliotecă, vecini, arhive, în albume de familie și altele) un istoric, o întâmplare de neuitat a zonei în care locuiți, transformați-o în poveste și dați-o mai departe, până la noi, la bibliotecă!
Prin această inițiativă dorim să stimulăm respectul faţă de valorile realizate de comunitatea din care facem parte, să contribuim la promovarea și cunoașterea unei istorii subsidiare celei deja știute a acesteia.

Durată:
- 01 martie - 25 iunie 2022 - ultima zi de depunere a lucrărilor pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;
- prezentarea publică a corpusului de lucrări se va desfășura cu prilejul Zilelor Orașului Focșani.

Cele mai bune texte vor fi publicate de Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea (în funcție de numărul lucrărilor, originalitatea, caracterul documentar al acestora, coerență, lizibilitate, corectitudine ortografică și gramaticală) și vor fi postate pe site-ul www.memorielocalavrancea.ro.

Persoana de contact: bibl. dr. Teodora Fîntînaru Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

SECȚIA CARTE VECHE ȘI COLECȚII SPECIALE

Meniu

Ministerul Culturii anunță lansarea celei de-a X-a sesiuni de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea titlului de TEZAUR UMAN VIU, începând de astăzi, 15 februarie 2022.

Dosarele de candidatură vor fi întocmite în concordanță cu precizările din Regulament şi pot fi transmise, atât electronic, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. cât și letric, până la data de 31 martie 2022 (data poştei - în cazul trimiterii sau, în cazul depunerii personale, data primirii la Registratura Ministerului Culturii), la sediul Ministerului Culturii din B-dul Unirii nr. 22, 030833, sector 3, București, Serviciul Patrimoniu Mobil și Imaterial, în atenția doamnei dr. Beatrice Todireanu, secretar al Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Verificarea integralității și eligibilității dosarelor de candidatură se va face în intervalul 1 – 15 aprilie 2022, iar evaluarea dosarelor de candidatură de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial va avea loc în perioada 16 aprilie – 30 iunie, anul curent. Rezultatul final va fi publicat pe site-ul Ministerului Culturii în data de 14 iulie 2022.

Titlul de TEZAUR UMAN VIU este titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare şi transmiţătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate. Titlul de TEZAUR UMAN VIU este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (CNSPCI). În momentul depunerii dosarului, candidatul trebuie să aibă o experiență de minim 25 de ani în domeniu. Nu pot candida persoane care au urmat o formă de învăţământ teoretic, vocaţional și tehnologic. Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial poate acorda anual un număr de maximum 15 titluri de TEZAUR UMAN VIU, iar decizia Comisiei nu poate fi supusă procedurii de contestație.

Regulamentul de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU aprobat prin OMC nr. 2597/ 07.02.2022 a fost modificat astfel:

Persoana candidată la titlul de TEZAUR UMAN VIU trebuie să îndeplinească, simultan, calităţile de purtător, păstrător, creator de patrimoniu cultural imaterial şi performer capabil să transmită modele culturale tradiţionale, să fie recunoscută atât de comunitatea de purtători, cât şi de comunitatea știinţifică, să facă dovada caracterului excepţional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura și să aplice într-un singur domeniu din cele prevăzute în Regulament.

Vor fi avute în vedere următoarele domenii de activitate: prelucrarea lemnului, prelucrarea pietrei, prelucrarea lutului, prelucrarea metalelor, prelucrarea fibrelor și firelor textile, prelucrarea pieilor și blănurilor, prelucrarea osului și cerii, prelucrarea cornului și osului, boștinărit, lumânărit, instalații de captare a apei potabile, măcinat cereale, zdrobire și presarea semințelor (teascuri), uscat și afumat fructe (prune, perje, mere), cazanul de țuică, dârstele, pive, vâltori, șteampuri, alimentație, ocupații, cunoștințe despre om și natură, portul, spiritualitate și alte elemente de patrimoniu cultural imaterial.

Dosarul de candidatură la titlul de TEZAUR UMAN VIU va conţine:

a) Recomandare din partea comunităţii;

b) Referat întocmit de către un specialist în domeniile patrimoniului cultural imaterial pentru care se depune candidatura;

c) Notă biografică, conform Anexei nr. 1 care este parte integrantă din prezentul regulament;

d) Documente/materiale (fotografii, CD-uri, DVD-uri, link-uri, materiale vizuale pe suport digital sau fotografic etc.) care să demonstreze activitatea persoanei candidate la titlu;

e) Declaraţie pe proprie răspundere a candidatului privind veridicitatea informaţiilor cuprinse în Nota biografică, conform Anexei nr. 2;

f) Acordul în scris al persoanelor propuse în condiţiile art. 5 alin. (1) lit. a şi b cu privire la depunerea candidaturii în vederea obţinerii titlului de TEZAUR UMAN VIU , conform Anexei nr. 3;

g) Acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, conform Anexei nr. 4;

h) Declaraţie pe proprie răspundere a persoanei/instituției deponente privind autenticitatea și veridicitatea informaţiilor cuprinse în Dosarul de candidatură, precum și respectarea prevederilor art. 326 din Codul Penal privind Falsul în declarații și înscrisuri, conform Anexei nr. 5.

În cazul în care dimensiunea fișierelor transmise în format electronic depășește 2GB, atunci documentația trebuie înaintată pe un suport de memorie.

Lipsa unui document din cele prevăzute în Regulament, atrage după sine respingerea administrativă a dosarului de candidatură.

Deciziile sunt comunicate deponenților, de către Secretariatul CNSPCI, în termen de 30 de zile de la data ședinței în care s-a decis acordarea titlului.

Persoanele ale căror dosare de candidatură au fost respinse într-o sesiune a Programului TEZAURE UMANE VII, din cauza neîndeplinirii criteriilor prevăzute la Art. 4, alin. (1), (2), (4), pot relua procedura numai după o perioadă de 5 ani de la respectiva sesiune. În acest caz, referatul întocmit de specialist va conține (și) explicații privind dinamica gradului de îndeplinire a criteriilor de candidatură.

Dosarele de candidatură NU se returnează.

Informațiile necesare pentru completarea și depunerea dosarului de candidatură se regăsesc în Regulamentul de acordare a titlului TEZAUR UMAN VIU 2022 și în anexele de mai jos.

Coordonator program TEZAURE UMANE VII – dr. Natalia Lazar, membru CNSPCI

Persoană de contact – dr. Beatrice Todireanu – secretar CNSPCI nr. tel. 0212244421 int. 146

Documente anexate:

Regulamentul de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU 2022;

Anexa nr. 1 – Nota biografică;

Anexa nr. 2 - Declarația pe proprie răspundere a candidatului privind veridicitatea informațiilor cuprinse în Nota biografică;

Anexa nr. 3 - Acordul în scris al persoanelor propuse în condiţiile art. 5 alin. (1) lit. a şi b cu privire la depunerea candidaturii în vederea obţinerii titlului TEZAUR UMAN VIU;

Anexa nr. 4 - Acordul privind prelucrarea datelor cu caracter personal;

Anexa nr. 5 - Declarație privind autenticitatea și veridicitatea informațiilor cuprinse în Dosarul de candidatură;

Anexa nr. 6 – Lista de termeni și sintagme utilizate în textul Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU.

Sursa - MINISTERUL CULTURII

Meniu

Informare adresată instituțiilor de profil muzeal, de cercetare sau de învățământ superior cu activitate în domeniul cercetării arheologice.

În vederea gestionării solicitărilor de autorizații de cercetare arheologică sistematică pentru campania arheologică din anul 2022, precum și a rapoartelor pentru Cronica Cercetărilor Arheologice – 2022 (campania arheologică 2021) vă supunem atenției următoarele cerințe de ordin procedural:

I. Autorizațiile de cercetare arheologică sistematică sunt emise de Ministerul Culturii în baza metodologiei aprobate prin OMCPN nr. 2562/2010 privind aprobarea Procedurii de acordare a autorizațiilor pentru cercetarea arheologică, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 768 din data de 17 noiembrie 2010 cu completările și modificările ulterioare.

Toate cererile de autorizații de cercetare arheologică sistematică cu documentația completă vor fi transmise până la data limită de 31 ianuarie 2022, după cum urmează:

a) Format original ștampilat și semnat prin poștă, la Direcția Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii, pe adresa următoare: Ministerul Culturii, Direcția Patrimoniu Cultural: Bulevardul Unirii nr. 22, sector 3, București, 030833.
ȘI

b) Format electronic, prin email la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În vederea emiterii autorizațiilor de cercetare arheologică sistematică din România, vă rugăm să trimiteți următoarele:

a) Formularul pentru solicitarea eliberării autorizației pentru cercetare arheologică sistematică, completat conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 din OMPCN nr. 2562/2010 (cererile se vor completa și în sistemul electronic ACERA disponibil online la adresa: http://arh.cimec.ro).
b) Protocolul de colaborare între instituții reactualizat, dacă este cazul.
c) Ridicare topografică a sitului arheologic (efectuată de o firmă/instituţie autorizată) în sistem de coordonate STEREO 70, în format.dwg sau.shp.
d) Programul multianual de cercetare arheologică sistematică în cazul în care este vorba de o cercetare arheologică nouă (sau dacă nu au mai fost făcute cercetări arheologice în precedenţii 3 ani);
f) Proiectul anual de cercetare arheologică sistematică;
g) Declaraţie reactualizată din partea instituţiei organizatoare cu privire la asumarea obligaţiei de a asigura paza permanentă a sitului arheologic, pentru siturile arheologice de interes prioritar, sau la organizarea măsurilor de protecţie a celorlalte situri arheologice, după caz.

NOTĂ: Cercetarea arheologică sistematică se poate realiza doar dacă sunt asigurate măsurile de pază permanentă sau, după caz, protecția vestigiilor arheologice care rămân descoperite după încheierea cercetării anuale de către proprietarul sau administratorul terenului pe care se află situl arheologic.

La Programul Național de Finanțare al Cercetărilor Arheologice Sistematice, etapa 2022, vor participa doar șantierele arheologice incluse în Planul anual al cercetărilor sistematice care se întocmește pe baza solicitărilor pentru emiterea autorizațiilor de cercetare sistematică transmise de dumneavoastră.

II. Rapoartele pentru Cronica Cercetărilor Arheologice (campania 2021) vor fi transmise până la data limită de 31 ianuarie 2022, după cum urmează:

a) Prin poștă la adresa: Ministerul Culturii, Direcția Patrimoniu Cultural: Bulevardul Unirii nr. 22, sector 3, București, 030833.
ȘI

b) Format electronic, prin email la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. La transmiterea rapoartelor în format electronic se va solicita confirmare de primire.

Rapoartele care urmează a fi publicate în volumul "Cronica Cercetărilor Arheologice din România“ vor respecta Normele editoriale pentru rapoartele preliminare de cercetare arheologică, publicate pe pagina de internet a Ministerului Culturii.

Sursa - Ministerul Culturii

Meniu

Biroul de Diplomație Publică al Ambasadei Statelor Unite ale Americii anunță deschiderea sesiunii de finanțare din Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale (AFCP), ediția 2022.

Prima etapă de înscriere constă in crearea și trimiterea unei note de concept în format editabil tip Word, potrivit instrucțiunilor de AICI.

Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale sprijină conservarea, an de an, a obiectivelor de tipul clădirilor istorice, siturilor arheologice, obiectelor și colecțiilor culturale sau de patrimoniu (arheologice, etnografice, picturi, sculpturi, manuscrise etc.), precum și a muzicii tradiționale și meșteșugurilor.

Termenul limită de înscriere este 9 decembrie 2021, inclusiv.

Meniu

În temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Ministerul Culturii supune dezbaterii publice proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

În conformitate cu dispoziţiile alin. (4) al art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, propunerile și observațiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii, pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Culturii, B-dul Unirii nr. 22, sector 3, București, pe fax, la nr. 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data 30.08.2021.

Fișiere atașate:

- proiect;

- notă de fundamentare.

SURSA - Ministerul Culturii.

Meniu

Pe 26 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă UNESCO a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității.
Dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.
Ministerul Culturii, prin muzeele de specialitate, promovează și sprijină totalitatea activităților de salvgardare și diseminare a elementului ”cămașa cu altiță” în vederea introducerii sale în Lista reprezentativă UNESCO a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității.
Astfel, prin diverse evenimente ce vor avea loc în decursul acestui an în scopul popularizării dosarului de nominalizare multinațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova”, instituțiile muzeale asigură transmiterea elementului de patrimoniu cultural imaterial, atât la nivel național, cât și la nivel local:

Muzeul Țăranului Român
- 24 iunie: Atelier de realizat animație cu Valentina Bâcu la Școala Europeană din Bruxelles. Folosind tehnica stop-motion, copiii vor realiza scurte filme de animație în jurul cămășii după ce vor afla câteva dintre semnificațiile altiței și ale purtării cămășii cu altiță.
- 24 iunie: Pe firul borangicului - Expoziție - Atelier Cristina Niculescu (un eveniment despre practica acestei îndeletniciri - de la creșterea viermilor de mătase cu frunze de dud, la tragerea firelor și țeserea lor în război, după modele vechi).
- 15 octombrie-15 noiembrie: De la Tilincă la Opincă. DicționAR pe sărite - Proiect co-finanțat AFCN în cadrul căruia va fi prezentat și cuvântul Altiță în cadrul instalațiilor și a a expoziției.

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
- 24 iunie: Sărbătorile Tinereții - Ia românescă - o comoară de neuitat - Eveniment de promovare a cămășii pentru Corpul Diplomatic străin din România ce presupune parada costumului tradițional românesc și un concert de muzică populară
- 24 iunie: Din calendarul popular. Sărbători creștine și precreștine - Program pentru recontextualizarea obiceiului Cununa grâului, târgul țesătorilor și a celor ce cos cămăși, ateliere de împletit coronițe de sânziene și ritualuri de aflare a sortitului prin aruncarea coroniței pe acoperițul casei.
- 24 iunie: Povești și tradiții românești: cămașa cu altiță - Masă rotundă organizată de Muzeul Satului, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO și Comisia Națională a României pentru UNESCO
- 24 iunie: Satul Regal - Expoziție

Muzeul Național al Bucovinei
- 18 iunie-30 septembrie: Identitate românească - portul popular din Maramureș, Oltenia și Bucovina - Expoziție organizată în colaborare cu Muzeul Olteniei Craiova și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș

Muzeul Olteniei din Craiova
- iunie-septembrie: CĂMAȘA CU ALTIȚĂ, din patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova - mărturie istorică și marcă identitară - Expoziție temporară
- 24 iunie: Craiova se îmbracă în ie - Expoziție în aer liber care va cuprinde costume populare din Oltenia, din patrimoniul Muzeului Olteniei și din colecții private ale soliștilor ansamblului folcloric „Maria Tănase”, din Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea.

Complexul Muzeal Național Neamț
- 22 iunie-15 iulie: De la I(zvoad)E la IE - Expoziție
- 27 iunie: Grădina cu ii - Expoziție în aer liber
- 11 noiembrie: Cusături decorative. Fondul Elena Niță Ibrian - Lansare album

Complexul Național Muzeal ASTRA
- iunie: Grijește-ți ia - Ateliere de restaurare a cămășilor tradiționale
- 24-27 iunie: Ziua universală a iei - Expoziții, conferințe, târg de cămăși și obiecte tradiționale și design de inspirație tradițională, ateliere demonstrative pentru public, prezentări de cămăși tradiționale
- 7-9 iulie: ASTRA Multicultural - Seminarul Patrimoniu cultural. Valoare. Perspective (Cămașa tradițională - piesă de port sau obiect de artă?
- 13-15 august: Târgul Creatorilor Populari din România - Standuri pentru meșteri și creatori populari care cos cămăși cu altiță, cât și ateliere demonstrative pentru publicul vizitator.

Lista de mai sus trebuie completată cu inițiativa Muzeului Vrancei, din subordinea Consiliului Județean Vrancea, care a organizat la sfârșitul săptămânii trecute, în zilele de 19 și 20 iunie, prima ediție a „Zilelor Portului Popular Vrâncean”, cu participarea a peste 100 de pasionați în arta cusăturilor din România și Republica Moldova.

Credit foto - Ministerul Culturii (ilustrație realizată de către Dumitrița Râzlog).

Meniu

Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, în calitate de Operator al Programului RO-CULTURA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, publică în consultare Ghidul solicitantului și anexele aferente apelului ”Sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă”.

Acest apel de proiecte se adresează exclusiv proiectelor care vizează sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă. Proiectele selectate vor contribui la capacitarea (empowerment) persoanelor de etnie romă și la consolidarea identității culturale a acestora (limbă, obiceiuri, moștenire etc.) prin inițiative culturale contemporane care promovează/ valorifică cultura romă. Acestea pot include promovarea culturii rome în arta și cultura contemporană, precum și creșterea gradului de conștientizare și îmbunătățirea recepției culturii rome în societate.

Pentru ca inițiativele culturale despre minoritatea romă să aibă un impact mai mare sunt încurajate cooperarea culturală și schimbul cultural între organizațiile din România și cele din Statele Donatoare.

Cei interesați sunt invitați să transmită observații/ recomandări privind Ghidul solicitantului și anexele aferente la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 13 iunie 2021 prin completarea Formularului de propuneri.

Ghidul solicitantului și anexele sunt disponibile aici.

Meniu

În cursul anului 2020, 5 studenți ai Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” și-au elaborat lucrarea de practică având ca obiect monumentul istoric ”Cimitir evreiesc”, cod LMI VN-IV-s-B-06589, situat pe drumul care leagă Focșaniul de Petrești. Lucrarea a fost realizată de studenții Roxana-Andreea Dinu, Andra Ioana Drăgan, Vlad Răzvan Nicolescu, Vlad Olaru și Ilona Pantaze, sub coordonarea doamnei lect. univ. Irina Băncescu din cadrul Departamentului Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului. Mulțumim echipei pentru materialul pus la dispoziție și vă invităm să consultați aici lucrarea viitorilor arhitecți (https://drive.google.com/.../1r2SySxiI3UCe3ACcOu1.../view...)

Monumentul istoric ”Cimitir evreiesc”, cod LMI VN-IV-s-B-06589, a fost edificat în sec. XIX (potrivit Listei Monumentelor Istorice) și a început să funcționeze în anul 1874, potrivit cercetării relizate de studenții Universității de Arhitectură ”Ion Mincu”.
Cimitirul evreiesc de pe drumul spre Petrești este în fapt al doilea cimitir al evreilor din Focșani. Acesta a început sa funcționeze din 1874, după ce primul cimitir evreiesc de pe raza localității, cel de pe strada Nicolae Bălcescu, a fost închis datorită lipsei de locuri de veci vacante.
Aici sunt îngropați 3425 de evrei în 50 de rânduri. Însemnele funerare sunt scrise în limbile germană, ebraică și română, povestind o parte a istoriei evreilor din Focșani. În amintirea eroilor evrei căzuți în Primul Război Mondial a fost construită o piatră funerară la intrarea în cimitir. De asemenea, pentru victimele Holocaustului, în cimitir a fost ridicat un monument funerar în care au fost îngropate bucăți de săpun făcute la Auschwitz din trupurile evreilor exterminați.
Edificiul de la intrarea în cimitir prezintă o arhitectură de factură clasicizantă, atât din perspectivă stilistică, prin limbajul arhitectural folosit, cât și prin compoziție, una dintre trăsăturile fundamentale, originare, fiind simetria, trădată acum de lipsa corpului vestic de clădire. Din punct de vedere structural, pereții sunt alcătuiți din zidărie, arcele din fațadele principale sunt realizate din zidărie, bolta este realizată din grinzi de lemn, placate la intrados cu șipci ce au fost ulterior tencuite.
Același sistemul constructiv cu rastel de șipci tencuite a fost folosit și în încăperile monumentului. Învelitoarea a fost refăcută recent având scopul de a proteja monumentul de viitoare degradări până se va putea realiza un proces complet de restaurare. Trăsătura aparte este dată de marcajul în limba ebraică de la nivelul superior al elevației principale.
Edificiile funerare au avut de suferit puternic ca urmare a cutremurelor succesive, cu precădere cel din 1977. Pietrele de mormânt nu sunt degradate, dar datorită tasării inegale a pământului majoritatea sunt înclinate, aflându-se într-un echilibru precar sau sunt prăbușite cu totul.

Meniu

Ministerul Culturii solicită propuneri pentru constituirea grupului de lucru vizând îmbunătățirea sistemului de finanțare de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) a proiectelor culturale, creșterea fondurilor dedicate organizațiilor din domeniul culturii și cofinanțarea, în proporție de minim 20%, a proiectelor europene implementate de organizațiile neguvernamentale, în calitate de lider de proiect sau partener.

Pentru atingerea acestor obiective, Ministerul Culturii organizează un grup de lucru cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale active în domeniul culturii – artele spectacolului, artele vizuale, promovarea filmului, educația prin cultură și intervenția culturală, promovarea culturii cărții și producția editorială, promovarea patrimoniului material și imaterial – în scopul identificării celor mai bune soluții de reformare a finanțării de proiecte culturale, în primul rând prin Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), sistem reglementat prin Ordonanța de Guvern nr. 51/1998.

Propunerile de reprezentanți pot fi trimise Ministerului Culturii pe adresa de mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 9 mai 2021.

Sursa - Ministerul Culturii

Meniu

Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) anunță alocarea a 15 milioane de lei pentru finanțarea proiectelor și programelor culturale în sesiunea II/2021.

Pe baza resurselor existente în Fond, Consiliul AFCN a alocat 13 milioane de lei pentru finanțarea proiectelor culturale, organizate până la 15 noiembrie 2021 și 2 milioane de lei pentru programele multianuale derulate în perioada iulie 2021 –15 iunie 2023.

Perioada de înscriere a proiectelor culturale pe platforma online a demarat la 1 martie și se va finaliza pe 30 aprilie 2021.

Proiectele culturale pot fi încadrate în 11 arii tematice: Arte vizuale, teatru, muzică, dans, artă digital și noile medii, educație prin cultură, intervenție culturală, patrimoniu cultural material și imaterial, promovarea culturii scrise, proiecte cu caracter repetitiv. Acestora li se adaugă programele multianuale, definite separat.

Începând cu această sesiune, un operator cultural nu poate înscrie în concurs mai mult de 2 (două) oferte culturale pe sesiune, dintre care poate propune un singur program multianual.

Se menține condiția de eligibilitate ca ofertele culturale depuse să nu fie cofinanțate din alte fonduri publice care aplică scheme de minimis.

Vă invităm să consultați toate documentele publicate, care sunt revizuite la fiecare sesiune. Pentru mai multe informații privind procedura de înscriere vă rugăm să consultați pagina de internet a AFCN:

https://www.afcn.ro/finantari/proiecte-culturale.html

Meniu